Lirism

…obiectiv

… si subiectiv

Sunt momente cand iti iscodesc cu unghiile vorbele, decojindu-le ca pe o nuca verde, incercand sa citesc dincolo de nuante, dincolo de litere. Mutenii.
Sunt momente cand am nevoie de toate emotiile mele, de toate visurile tale, de toate gandurile noastre. Goliciuni.
Sunt momente cand plusez gandindu-ma ca ma iubesti numai in zilele fara sot. Cacealmale.
Sunt momente cand ma ratacesc de tine ca un fluture de noapte tembel pierdut in lumina. Regasiri.
Sunt momente cand fac pace cu dusmanul din mine. Rataciri.
Sunt momente cand imi impart singuratatea intre unu si unu. Resturi.
Sunt momente in care realizez ca nu m-a vazut nimeni niciodata cu toate aripile intinse. Prabusiri.
Sunt momente in care-mi doresc sa fi inventat ceva; o culoare, un cuvant, un gest. Atunci imi iau creionul, il ascut intre ganduri, inchid ochii si incep sa desenez. Pluraluri.

Sunt momente cand, muti, ne golim resturile de ratacire, prabusind toate cacealmalele intr-un plural regasit: amandoi

(sociopata – Pluraluri inventate)

Uneori Bacovia ma intreaba daca-l stiu. Ii fac semn plouata ca nu si-mi cobor ochii pe raftul de mai jos, de unde-mi zambeste Nichita. Ii zambesc si eu schiopatand si incerc sa calculez cu viteza melcilor lui Barbu cam cat mai am pana la raftul lui Sorescu…

Să vinzi piei de closca la gura Labirintului
intocmai lui Borges
numit în derâdere inspector al pietii de pasari din Buenos Aires
si să te iei în serios
de parca-ai fi dereticat cotete cu vulturi
de parca-ai fi facut ordine în colonia de pelicani.
Trebuie intretinuta o anumita confuzie
ca legatura dintre hotul de buzunare si canguri,
altfel bietului reporter i se apleaca de-atita realitate
iar criticul literar acuza în sfirsit marea
ca-i prea manierista…
Astfel indraznesc eu să numesc viata:
acea cazna fertila a obiectelor
de-a deveni altceva decit sint.


(Mircea Dinescu-Nasterea unei definitii)

Creionul bont cu care obisnuiam sa desenez iluzii din cand in cand acum doar zgaraie cu o urma abia perceptibila hartia, zdrobindu-mi timpanele cu un zgomot care ma convinge ca e momentul sa renunt. Am renuntat de-o buna bucata de vreme sa reinventez lumea. E timpul sa ma opresc din a-mi reinventa viata. Poate e primul semn de batranete. Sau poate doar…

A bit beyond perception’s reach
I sometimes believe I see
that life is two locked boxes
each containing the other’s key.

(Piet Hein -The paradox of life)

Anunțuri

Comments are disabled.

%d blogeri au apreciat asta: