Apocalipsa

Era o stare ciudata de plictiseala amestecata cu asteptare, dulce amorteala continua din care nu puteam si nu vroiam sa scap. O lene ciudata si neputincioasa invaluia si limita orice miscare. Creierul lancezea, transmitand la lungi intervale de timp impulsuri si comenzi ochilor: inchideti-va, inchideti-va… Pleoapele se zbateau neputincioase in lupta cu intunericul cald care castiga tot mai mult teren. Totusi nu puteam adormi. Fire nevazute ma tintuiau de realitate. Articulam nestingherita silabe fara aparenta legatura. Jocul si plictiseala ma ajutau sa le leg in cuvinte, apoi in fraze inteligibile. Fraze care se pierdeau in acelasi intuneric. Pentru ca nu gaseau adresa… Asteptam ceva. Ceva ce se incapatana sa stea ascuns. O teama ciudata ma cuprinse usor, cu o intensitate in acelasi timp dureroasa dar si molesitoare. Traiam sentimentul acut ca sunt singurul om de pe pamant. Revelatia apocalipsei virtuale. Intreaga mea lista de messenger era offline… Cu un ultim efort, am dat sign out…

PS: Pentru doua saptamani va anunt ca sociopata “appears to be offline and will receive your messages after signing in”. Sa ne recitim cu bine!

Vacanta placuta tuturor!